Priceasnă la duminica a doua din Postul cel Mare (1)

1. Odata L-am văzut trecând

Cu turma, pe Păstorul blând,

Mergea cu dânsa la izvor,

/: Blândul Păstor. :/

2. Pe-o oaie ce căzuse jos

A ridicat-o El, frumos,

Și-a dus-o-n brațe iubitor,

 /: Blândul Păstor. :/

3. Pe alta care, la pământ,

Zăcea cu piciorușul frânt,

El o legă mângâietor,

/: Blândul Păstor. :/

4. El le-a iubit cu dor nespus

Și viața pentru oi Și-a pus

Și pentru mântuirea lor,

/: Ca un Păstor. :/

5. Iar mai târziu L-am întâlnit:

Cu spini era împodobit,

Într-o mulțime de popor,

/: Blândul Păstor. :/

6. Când L-am văzut, L-am întrebat:

„Cine sunt cei ce Te-au scuipat?"

Atunci a suspinat usor

/: Blândul Păstor :/

7. Și mi-a răspuns duios și lin:

„Cei ce Mi-au pus cununi de spini,

Sunt oile ce le-am fost lor

/: Un blând Păstor :/

8. Iar cei ce mă batjocoresc

Și cei ce crucea-Mi pregătesc,

Sunt cei la care, iubitor,

/: Le-am fost Păstor. :/

9. Tăcu... Și ochii Lui senini,

De lacrimi limpezi erau plini;

Plângea de mila oilor

/: Ca un Pastor. :/

10. Și-atuncea oile-au venit,

Pe cruce sus L-au răstingnit,

Iar El plângea, de mila lor,

/: Blândul Păstor. :/