Iată cum timpul Nașterii lui Hristos se împletește cu vremea drumului către Înviere! Căci de aceea s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu, ca să biruiască prin Cruce moartea înviind. Fiindcă duminica Lăsatului sec pentru Postul Mare se mai numește „a Izgonirii lui Adam din Rai", iată un colind ce străpunge timpul cu un altfel de ritm, ritmul credinței, al nădejdii și al dragostei de Dumnezeu.
Sus
în-naltul cerului
La
porţile raiului
Este-un
pom mare înflorit
Cu
petale d-aurit.
Sub
pom şade Dumnezeu
Judecând
pe robul său
„Ştii
tu, Adame, ce ţi-am spus
Când
în rai Eu te-am adus.
Din
toţi pomii să mănânci
De
unul să nu te-atingi
Dar
tu nu m-ai ascultat
Şi
din pomi tu ai mâncat.
Pentru
tine Moş Adame
Mi-au
bătut piroane-n palme
În
palme şi în călcâie
Mila
Domnului să fie.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu